viata ca o prada

traim inconjurati de oameni plini de prejudecati..de oameni care ne descurajeaza si ne complexeaza in fata propriilor constiinte..o fac intamplator, in gluma sau poate intentionat..dar nu isi dau seama cat de mult ne cutremuram unii altora universul si cat de greu ne va fi mai apoi sa realiniem planetele..poate ca solutia ar fi sa nu ne iluzionam excesiv..sa nu asteptam, sa nu speram prea multe..dar am auzit zilele astea ca „cine nu spera, dispera”..asa spunea ..dar la ce sa speri daca nu ai urma de suport..si daca nu speri, chiar o sa disperi?!..in fond, cu totii o facem la un moment dat..cu totii clacam la un capat de drum si cu greu regasim apoi forta sa ne redresam… important este sa cautam cu rabdare acel OM care nu vede in noi o prada, care nu incearca sa ne exploateze vulnerabilitatile, ci sa ne exploreze capabilitatile…

„Uitaţi-vă la copii, unul îl pune pe altul jos, îl gâtuie, îi trage pumni în cap, îl gheruie pe faţă, apoi se ridică amândoi şi cel lovit te uiţi la el că deodată surâde ca un prost… Ei bine, nu e deloc prost, ci doar e curat, neatins de sentimentul umilinţei..” (M. Preda)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s