De unde vin sunetele diminetilor?

ImagineMa tot intreb de ceva vreme de unde vin melodiile cu care ma trezesc dimineata in minte si pe care mai apoi imi vine sa le fredonez toata ziua. Sau de care vreau sa scap si nu pot. Partea proasta este ca nu au nicio legatura cu preferintele personale, se agata de portativul mintii si coboara abia dimineata urmatoare, cand lasa locul altei surate.

Culmea este ca nu sunt melodii ale momentului, nici macar unele la care sa ma fi gandit anterior. Nu sunt din filme vazute inainte de culcare, apar pur si simplu din neant, ca si cand somnul le-ar fi chemat. Si uite-asa devin imnuri pentru zilele saptamanii, care trec pe diverse ritmuri: mai vesele, mai triste, foarte rar fara nicio coloana sonora🙂 Daca are cineva vreo explicatie stiintifica, psihologica sau de orice fel pentru fenomenul asta, m-as bucura sa o aflu. Nu de-alta, dar vreau sa vad daca pot sa fac vreo legatura intre stari si activitatea cotidiana si sa-mi imbunatatesc randamentul astfel.

Un gând despre „De unde vin sunetele diminetilor?

  1. Hello!

    :))..m-a amuzat teribil( intr-un mod placut bineinteles);..modul inocent si simplu in care ti-ai pus o intrebare pe care majoritatea am fi ignorat-o pana la pensie. Este o intrebare foarte buna iar la raspuns m-am gandit intens.
    Iata si raspunsul meu umil : se poate ca melodiile care ne inunda mintile dimineata sa fie o deversare a subconstientului. Probabil ca este modul in care ne autoanuntam-:))suna hilar-cu privire la diverse sentimente pe care le ocolim constant pentru ca ni se par neimportante sau si mai grav le ocolim intentionat, de teama.
    Oricum ar fi eu sunt tentata sa dau vina pe subconstient, iar „el” cu siguranta ar da vina pe constient pentru ca din graba sau pur si simplu din teama pun deoparte anumite sentimente. Apoi le ignor pana cand ajung sa le uit. Din pacate „ele” nu ma uita pe mine si ies la suprafata…fie printr-un vis ,fie prin melodia ciudata pe care nici nu mai stiu unde am auzit-o dar care imi provoaca o senzatie aparte–o senzatie pe care abea mi-o aduc aminte.

    Te pup Anca!

    Irina Gheorghe

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s